vineri, 20 iunie 2008
PRATYAHARA
Pratyahara este spatiul interior al constiintei. Lumea este spatiul exterior.
Primele trei fac referinta la exteriorul nostru.
A patra se refera la spatiul lumii interioare.
Ultimele trei fac referinta la interiorul nostru.
A patra este pratyahara, este lumea din interior, suntem noi, atunci cand nu interactionam cu lumea.
Spiritualitatea se naste in interior si se desavarseste in interactiunea cu exteriorul...si atunci nu va mai fi nici o diferenta intre interior si exterior.
Nu putem descoperi spiritualitatea decat in interior. Pentru aceasta trebuie sa devenim constienti de acest "interior". Prtyahara este aceasta "priza" de constiinta!
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
8 comentarii:
A patra ce? Ca in ashtanga yoga e a V-a.
A cincea atunci...a patra, daca consideram yama si niyama impreuna, si dharana, dhyana si samadhi impreuna (ca samyama).
Cele opt etape din ashtanga yoga, pot fi condensate in cinci etape, ori cinci tipuri de activitati spirituale:
1. yama si niyama
2. asana
3. pranayama
4. pratyahara
5. samyama (meditatia, daca vrei).
Asa cum spuneam, fiecare dintre ele au fost "mai importante" pe o anumita cale spirituala
Poate ca de aceea yoga este o cale foarte eficienta, pentru ca pare o proto-cale spirituala, din care s-au dezvoltat apoi toate celelalte!
In sistemul sadanga yoga din Kalachakra Tantra, pratyahara apare ca prima, cele sase ramuri fiind:
1.Pratyahara
2.Dhyana
3.Pranayama
4.Dharana
5.Anusmriti
6.Samadhi
Anusmriti in Kalachakra Tantra nu are sensul obisnuit de "reamintire" ci desemneaza de fapt tehnica de tummo.
Amanunte despre respectiva calificare apar in "A commentary on Kalacakra Tantra" a lui Geshe Lharampa Ngawang Dhargyey, pag. 74 a .pdf-ului.
Iar in sistemul sadanga yoga din Malinivijayottara Tantra, pratyahara apare chiar ca fiind a sasea si ultima ramura, ramurile fiind:
1.Pranayama
2.Dharana
3.Tarka
4.Dhyana
5.Samadhi
6.Pratyahara
Amanunte despre respectivul subiect poti gasi in "Yoga of the Malinivijayottara Tantra" de Somadeva Vasudeva, pag. 214 a .pdf-ului.
Termenul tarka desemneaza deobicei ratiunea si logica, dar aici pare sa indice mai mult capacitatea de discernamant intre bine si rau, care ar putea inlocui oarecum rolul indeplinit de Yama si Niyama in Ashtanga Yoga a lui Patanjali.
Daca o sa ai curiozitatea sa citesti din cele doua carti indicate capitolele despre Sadanga Yoga, ai sa poti observa ca termeni ca dhyana, dharana etc. nu au peste tot aceleasi semnificatii ca in sistemul lui Patanjali.
Daca tot te-ai apucat sa descrii sistemul clasic Ashtanga Yoga, eu cred ca ar fi interesant daca ai scrie si un post in care sa faci o mica comparatie cu celelalte sisteme de Sadanga Yoga si clasificarile lor din shivaism si vajrayana. Si asta pentru ca alternativa clasificarii tehnicilor de yoga in sase ramuri a fost foarte raspandita in trecut si e utilizata si acum de tibetani, chiar daca in timp s-a impus foarte puternic sistemul cu opt ramuri al lui Patanjali.
E doar o sugestie care poate o sa ti se para interesanta sau poate nu.
Naga, multumesc pentru sugestii. Ar fi chiar binevenit daca cei care practica aceste sisteme vin cu adaugiri. Eu am urmarit sistemul lui Patanjali, asa ca vorbesc despre el...nu am ajuns inca acolo unde toate sistemele converg, pentru a putea face o analiza...
Trimiteți un comentariu